31 ianuarie 2013

TRASEE TURISTICE


Trasee turistice in Muntii Macinului

    
In Muntii Macinului, respectiv in Parcul National Muntii Macinului, au fost infiintate de administratia parcului, 6 trasee turistice marcate si amenajate cu locuri de campare si popas. Conform regulamentului PNMM, accesul este permis numai pe traseele turistice marcate, pregatite pentru activitati de ecoturism, cicloturism, hipoturism, turism stiintific sau de relaxare. Sunt stabilite de asemeni tarife de acces in parc in valoare de 5 lei persoana, precum si tarif de campare in locurile special amenjate, cu aceiasi valoare.
 
Trasee marcate
1. Traseul Culmea Pricopanului
Lungime: 15 km
Marcaj: banda albastra
Ruta: Macin-Regia Tutunului-Vf. Sulucu Mare-Piatra Raioasa-Saua Serparu-Vf. Caramalau-Fantana de Leac-Macin
2.Traseul Tutuiatu’
Lungime: 20 km
Marcaj: triunghi albastru
Ruta: Greci-Valea Morsu-Vf. Tutuiatu-Valea Piscului Inalt-Valea Seaca-Valea Fagilor-Cetatuia-Luncavita
3. Traseul Dealul cu Drum
Lungime: 14 km
Marcaj: triunghi rosu
Ruta: Greci-Valea Racova-Valea Piatra Rosie-Valea Curaturi-Valea Taita-Nifon
4. Traseul Cozluk
Lungime: 16 km
Marcaj: punct rosu
Ruta: Greci-Valea Cozluk-Valea lui Jug-Groapa de Arama-Valea Adanca-Valea Plopilor-Greci
5. Traseul Valea Vinului
Lungime: 12 km
Marcaj: banda galbena
Ruta: Cerna-Valea Cernei-Valea Adanca-Dealul lui David-Vf. Vinului-Creasta Cardonului-Hamcearca
6. Traseul Varful Crapcea
Lungime: 12 km
Marcaj: banda rosie
Ruta: Balabancea-Dl. Crapcea-Vf. Crapcea-Vf. Echistea-Valea lui Puiu-Cerna
   
In functie de dorinta, pregatire, cunoastere si timpul rezervat calatoriei, aceste trasee pot fi interconectate. Drumurile forestiere din interiorul zonei de protectie a PNMM sau alte drumuri din exteriorul acestei zone, dar in cuprinsul Muntilor Macinului pot fi folosite pentru legatura intre trasee, in cazul unei expeditii pe durata a mai multor zile.

Muntii Macinului

Muntii Macinului

Parcul National Muntii Macinului (11321 ha) este situat pe teritoriul administrativ al localitatilor: Macin , Greci (situate in vestul parcului) comuna Cerna (amplasata in vestul si sud-vestul parcului), comunele Hamcearca si Luncavita (situate in estul acestuia) precum si Jijila (situata in partea de nord).


Parcul National ocupa zona centrala cea mai inalta a Muntilor Macin, cuprinzand cea mai mare parte din culmea principala (cunoscuta sub denumirea de Culmea Macinului), precum si o culme secundara a acestora , respectiv Culmea Pricopanului. Altitudinal se incadreaza intre 7 si 467 m, reprezentand zona cea mai inalta a Podisului Dobrogean. Cota maxima este atinsa de Varful Tutuiatu cu 467 m in masivul Greci. Muntii Macinului sunt cei mai vechi din Romania formati in timpul orogenezei hercinice, care a avut loc in urma cu 300-400 milioane de ani.


Reteaua hidrografica este foarte saraca, cu raurile Jijila, Luncavita, Plopilar, Cerna si Taita. Datorita climatului arid, caracterizat prin veri foarte calduroase si uscate, toamne lungi si secetoase si ierni geroase si cu putina zapada, debitele de apa sunt reduse si cursurile raurilor au caracter temporar, influentate si de insuficienta alimentare subterana a vailor. Vaile sunt foarte largi, unele avand numai temporar apa.
Parcul National Muntii Macinului reprezinta unicul parc national din tara ce protejeaza suprafete importante de vegetatia stepica, reprezentata aici prin stepa pontico-balcanica, acest tip de vegetatie fiind foarte rar la nivel european. Unul din principalele argumente pentru constituirea Parcului National il costituie numarul foarte ridicat de specii de plante amenintate cu disparitia din care multe sunt intalnite in Romania doar in Dobrogea, majoritatea nefiind protejate in alte rezervatii naturale cu exceptia Parcului National Muntii Macinului.


La aproape 12 km de Luncavita se afla Rezervatia Stiintifica Valea Fagilor, una din cele mai vechi si cunoscute rezervatii din judetul Tulcea, relict tertiar al codrilor seculari ce acopereau odata Dobrogea. Aici se remarca prezenta fagului dobrogean cu dimensiuni si calitati fizice impresionante, in amestec cu carpenul si teiul argintiu.


In ceea ce priveste speciile de vertebrate, lista faunistica a zonei include cca 256 de specii, dintre care 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile, 188 de specii de pasari si cca 50 de specii de mamifere.
Dintre amfibieni, speciile care prezinta importanta stiintifica sunt urmatoarele: broasca raioasa, broasca rosie de padure
Dintre reptile, speciile cele mai importante din punct de vedere stiintific sunt: broasca testoasa dobrogeana, soparla dobrogeana, gusterul vargat, balaurul dobrogean si vipera cu corn.


Zona Muntilor Macinului reprezinta o veriga importanta pe caile de migratie care urmeaza cursurile raurilor Prut si Siret. Rapitoarele de zi sunt deosebit de bine reprezentate in Muntii Macinului, intalnind: uliul cu picioare scurte, uliul pasarar, sorecar comun, sorecar mare.


Dintre speciile de mamifere micromamiferele si chiropterele prezinta importanta stiintifica, precum si popandau, pisica salbatica, dihorul de stepa, jderul de piatra , sacalul
In zonele de conservare speciala din Parcul National Muntii Macinului, in afara rezervatiilor stiintifice cu regim strict de protectie, sunt permise numai activitati de natura stiintifica si educativa, turism controlat, actiuni de inlaturare a efectelor unor calamitati si actiuni de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor.

24 ianuarie 2013

TRASEU CICLIOTURISTIC PRICOPAN,LA...PEDALA


TRASEUL CICLOTURISTIC PRICOPAN, LA… PEDALA
(Muntii Macinului)

 
 
"Articol publicat de domnul Dan Jalea pe forum Macin"
 
De cativa ani sunt fun (practicant) al mersului pe bicicleta, promovez aceasta activitate, lupt pentru infiintarea unor trasee cicloturistice si-mi doresc din tot sufletul sa conving autoritatile de beneficiile construirii unei piste pentru biciclete, in zona.
S-au implinit deja 4 ani de cand fac lobby pentru amenajarea unui astfel de traseu pe soseaua ce leaga orasul Macin de comuna Smardan, sosea ce urmeaza cursul bratului vechi al Dunarii, o mica Delta al carei pitoresc este greu de redat in cuvinte. Localitatea Smardan este punct de trecere cu bacul spre 2 orase vecine importante, respectiv Braila si Galati. Acest traseu, pe langa faptul ca ar oferi macinenilor si celor din localitaile limitrofe o posibilitate de relaxare, ar facilita atragerea locuitorilor braileni si galateni iubitori de natura si miscare, spre Parcul National Muntii Macinului, o alta bogatie locala, insuficient promovata.
Initiativa mea a fost salutata de doua asociatii de profil, Asociatia Bate Saua sa Priceapa Iapa si Asociatia Vello Bello (replica feminina a sustinatorilor mersului pe bicicleta). Prin amenajarea unei retele de trasee cicloturistice in zona Muntilor Macinului, reprezentantii Parcului National Muntii Macinului au facut un prim pas, concret de aceasta data, in aceeasi directie. Dificultatea retelei variaza pe diferite portiuni, adresandu-se atat celor cu pregatire medie cat si expertilor, dupa caz.
Un ghid, editat din initiativa aceleeasi institutii, familiariza cititorul cu principalele specii endemice de plante si animale intalnite in zona si avea incorporata o harta, cu indicarea traseelor amintite. Din pacate, din cauza lipsei fondurilor necesare, circuitul a ramas nemarcat.
Exista insa si raze de speranta! Unii agenti economici din zona, cum este cazul firmei SC ALCOVIN SRL din Macin, s-au implicat, sponsorizand realizarea acestor marcaje. Astfel, primavara anului 2011 va aduce cu sine, sper, primul traseu marcat, PRICOPANUL. Mai mult chiar, reprezentantii firmei amintite au fost de acord sa primeasca in custodie la sediul firmei (punct de control-poarta) si sa distribuie celor interesati, harti cu traseele din parc, CD-uri, ghiduri si alte materiale informative. Un amanunt ce merita retinut este acela ca firma ALCOVIN SRL (http://www.curtearegala.ro) isi are sediul chiar pe acest traseu, la doar 300 m de la soseaua principala (DN22), sosea ce face legatura intre orasele Braila si Tulcea.
Doresc sa mentionez, in acest context, lipsa totala de interes a autoritatilor locale si judetene pentru proiect. Am primit insa cu optimism vestea ca Ministerul Turismului isi propune sa realizeze, incepand cu anul 2011, o retea nationala de cicloturism. Sper ca si zona noastra va fi prinsa in circuit!
Am inceput acest material cu intentia clara de a va prezenta traseul pe care-l promovez, “pedala cu pedala”, incercand sa va ajut sa faceti o conexiune imaginara cu celelalte trasee din Parcul National Muntii Macinului. Atat prezentarea mea cat si imaginile care-o vor insoti, vor fi postate pe forum.macin.ro, in mai multe episoade, deoarece timpul meu liber este limitat si nu-mi permite o altfel de abordare. Eventualele obiectii, observatii sau comentarii, le astept pe urmatoarele adrese de mail: danjalea@clicknet.ro, danjalea@gmail.com, danjalea@yahoo.com sau direct pe messenger, la ID-ul: danjalea. Justific aceasta rugaminte prin necesitatea existentei unei continuitati si a unei coerente a episoadelor pe care le-am promis.


La nici 300 m de la intersectia DN22 cu traseul ce ne poarta pasii spre Muntii Macinului, firma ALCOVIN SRL Macin ne intampina ca o gazda primitoare. Vei gasi aici materiale informative despre zona, te vei putea odihni si-ti vei putea potoli setea cu o cana de apa rece, de izvor. Apa este adusa de la peste 100 m adincime, cu ajutorul unui put forat in apropierea muntelui.
Daca ai bagaje, le poti lasa in siguranta tot aici si iti poti parca autoturismul in siguranta (in cazul in care ai venit cu bicicleta pe portbagaj). Firma are paza permanenta, asa ca poti pleca linistit in drumetie!
Si pentru cei pe care apa rece de izvor nu i-a convins, adaug faptul ca firma poate organiza degustari de vinuri in cele doua crame destinate evenimentelor de acest gen, ajustate profilului sportiv al cicloturistilor (doar 4 dintre cele mai bune soiuri de vin, cate 50 gr., insotite de minigustari). Nu va faceti griji! Varianta cea mea scurta a traseului dureaza aproximativ 2 ore si este in afara drumurilor publice. Ambele crame sunt amenajate in stil rustic iar ambientul si organizarea te vor ajuta sa nu regreti decizia de a face un mic popas. Totusi, intentia de a savura placerea unei degustari sau chiar simpla vizitare a firmei, trebuie anuntate din timp. Datele de contact le gasiti pe http://www.curtearegala.ro.
Daca te gandesti ce vei face in cazul unei defectiuni a “inaripatei” sau al unui mic accident? Desi nu exista un service specific, veti gasi in localitate o persoana priceputa apelind-o la nr. de telefon 0742 775278 begin_of_the_skype_highlighting GRATUIT 0742 775278 end_of_the_skype_highlighting(Vasile Ion). In caz ca uitati numarul sau nu l-ati notat inainte de plecare, intrebati portarul firmei ALCOVIN SRL.
La nici 100 m de la poarta firmei, urmand drumul spre munte, va trebui sa cotiti spre stanga, asa cum va avertizeaza si indicatorul. Alegand drumul drept veti ajunge in acelasi loc dar in apropierea muntelui va trebui sa traversati un canal de irigatii dezafectat.
Drumul este de tara, neasfaltat, fara circulatie rutiera, peisajul montan fiind tot timpul deschis vederii iar traseul serpuieste printre terenuri acoperite de culturi agricole sau vita-de-vie hibrida.
Pedaland linistit de-a lungul canalului de irigatie dezafectat, curand te vei apropia de Manastirea Izvorul Tamaduirii, o ctitorie tanara, frumos amenajata si asezata prietenos, la poalele unei paduri. Ajuns aici, ai doua posibilitati: sa vizitezi manastirea sau sa mai mergi inca 100 m prin padure (in aceeasi directie) si sa te racoresti cu apa din Izvorul Tamduirii. Le poti face pe amandoua!
Povestea acestui izvor vechi, descoperit de macineni si amenajat cu multi ani in urma, o gasesti accesand linkul :
stiri-si-evenimente-f12/izvorul-tamaduirii-2010-t595.html


Macinenii se aduna in jurul izvorului cu apa rece la sarbatoarea al carei nume il poarta, veselindu-se si poposind la un gratar.
Daca te tin puterile, poti lua bicileta in spate si sa te avanti pe traseul Pricopan, pana in locul numit Vf.Caramalau ; coboara, apoi, pe sub Vf.Vraju in saua Serparu. Acolo te intersectezi cu traseul de cicloturism si pe el se poate cobora in poiana, la Bordei. Se iese in drumul principal . De aici, poti coti spre Jijila(in stanga) si Greci(in dreapta).
Recunosc, nu am incercat inca acest traseu, preferandu-l pe cel de la poalele muntelui, cotind la dreapta, pe langa manastire, catre cariera de piatra. Dar, cine stie, poate-l veti parcurge voi, inaintea mea si-mi veti scrie!
Drumul ce urmeaza poala muntelui, masoara cca 1 km, e drept, acoperit cu nisip si piatra tasata, pe care bicicleta alearga aproape singura.
Ajunsi in dreptul carierei, ceva mai departe de drum vei zari o stana de capre. Chiar daca uneori caiini din jurul stanii te vor anunta ca, acolo ei sunt stapanii, nu mi s-a intamplat niciodata sa ma atace sau sa se apropie.
Odata depasita cariera de piatra, incepe sa se prefigureze traseul Suluk, care traverseaza muntele. Il poti face cu bicicleta “la picior”, fara sa fie nevoie s-o cari in spate. Personal, prefer sa tin drumul drept, catre comun Greci (pe langa munte).
Traseul Suluk este marcat si incepe cu o proprietate private, pe amplasamentul fostei Regii a Tutunului. Acolo iti poti instala cortul dar dupa ce-l vei anunta pe proprietar (Vasile Badilas, tel.0745065098). Fiind si ranger al Parcului National Muntii Macinului, el iti poate furniza si informatii valoroase despre zona.
Pe parcurs vei intalni la tot pasul popandai, din cand in cand cate o broasca testoasa, gusteri si sopirlite grabite, fluturi de toate culorile iar, cu putin noroc, vei zari si fazani sau iepuri de camp.

 Ca impatimit al mersului pe bicicleta, incerc de vreo 3 ani sa fac lobby pentru infiintarea unui traseu cicloturistic intre Smardan si Macin. Cum bine cunoasteti, zona, pe partea dinspre Dunare, e superba(chiar si iarna). Atat vegetatia cat si pasarile sunt asemantoare celor care se gasesc si in Delta. Multi dintre turistii care ajung pentru prima data la noi, cum trec cu bacul la Smardan, au impresia ca au ajuns deja in Delta. Cei care cunosc ruta, au observat ca pe mare parte din traseu, soseaua se poate largi cca. 1m-1.5m; cat este necesar pentru a realiza o pista cicloturistica. Avand un contact permanent cu cei de la Parcul National M-tii Macinului, acestia, receptivi la mesaj, au si realizat o harta cu traseul cicloturistic montan. Mai trebuie sa asiguram si legatura dinspre Braila-Galati, respectiv ruta Smardan-Macin. Am realizat un c.d., cu materiale informative despre mersul pe bicicleta si posibilul traseu, pe care l-am dat diverselor persoane si personalitati cu care am intrat in contact. Eu sper, ca impreuna, ne vom putea face auziti, cei care iubim miscarea in aer liber, iubim natura, dorim sa atragem turisti in zona. Va invit pe acestia, sa folosim orice ocazie, pentru a ne face cunoscuta dorinta. Celor interesati, le pun la dispozitie, gratuit acest c.d. Scrieti-mi pe danjalea@clicknet.ro , danjalea@gmail.com, mess ID: danjalea ! Am sa incerc, cu ajutorul lui Marian, sa postez cateva fotografii sugestive.

 Peisajul si patrimoniul natural din Muntii Macin pot fi admirate prin practicarea cicloturismului. In acest sens in zona parcului sunt avizate trasee de cicloturism(conform hartii) de dificultate medie care unesc comunitatile invecinate parcului pe drumuri preexistente. »
Sursa : Ghidul Turistic –Parcul National M-tii Macinului-
Proiectul GEF/UNDP#47111. editia 2009.

Trasee de cicloturism.jpg
 
IMG_3209.jpg

TRASEUL PENTRU TURISM ECVESTRU

Traseul pentru turism ecvestru

Ruta: Padoc PNMM-Valea Arsu-VF.Arsu-VF.Saua Mare-VF.Arheuziu-AF.Archizel-VF.Lifante-VF.Pietrele Albe-VF.Mangina-Valea Puturoasa-Padoc PNMM.
Traseul este un circuit de 13 km( ce se parcurge in 3-3<1/2> ore), cu urcusuri si coborasuri domoale, ce strabate piscurile de pe latura sudica a parcului presarata cu poieni de stepa cu stancarii, poeni ce asigura panorame largi asupra Depresiunii Cernei si asupra celorlalte piscuri sudice ale Muntilor Macin.Poienile cu pajisti si stancarie alterneaza cu portiuni de padure si rariste.
Pe acest traseu, turistul calare, plecand de la padocul PNMM, care este intr-o pasune impadurita urmeaza un drum de pamant ce trece printre culturi agricole si vii( VIA ALCOVIN MACIN-aflata intre doua arii protejate : Rezervatia Silvica Dealul Chervantu si PNMM-intr-un cadru natural de poveste), dupa care intra in perimetrul parcului unde intalneste, pe masura ce urca spre varful Arsu, habitate de silvostepa-raristi de stejar pufos, mojdrean, par argintiu si carpinita, pajisti de stepa si asociatii saxicole pe piscuri. Coborarea se face printre podgoriile de vita nobila(Podgoria Sarica Niculitel- Plaiul Viticol Cerna, apartinand ALCOVIN Macin), care acopera bazinul vaii Puturoasa.
Cele mai importante specii pe care le putem gasi pe acest traseu sunt : plante-Clopotelul dobrogean(Campanula romanica), Garofita pitica(Dianthus nardiformis),Deditei(Pulsatila balcana) ; fluturi endemici: Polia cherrug, Chersotis laeta macini si Chersotis fibriola niculescui ; reptile : Testoasa dobrogeana(Testudo graeca ibera), Gusterul dobrogean(Lacerta trilineata), Soparlita de frunzar(Ablefarus kitaibelii), Soparla de stepa(Podacris taurica) ; pasari protejate la nivel international-sorecarul mare(Buteo ruffinus), pietrarul(Oenanthe isabelina), existent la limita vestica a arealului mondial, mierla de piatra(Monticola saxatilis), pitigoiul de livada(Parus lugubris) ; mamifere : Cerb carpatin(Cervus elaphus), jderul de piatra(Martes foina), jderul de copac(Martes martes), Sacalul auriu(Canis aureus).

Sursa : GHID TURISTIC P.N.M.M.publicat in cadrul proiectului : GEF/UNDP#47111
         Momentan din sursele pe care le detin, exista 5 cai echipati cu sha, iar calaretului ii se incredinteaza o casca de protectie. Deplasarea se face cu un ghid, tot din cadrul parcului. Costul este de aprox. 15 ron/pers./ora., iar traseul dureaza aproape 4 ore. Se anunta inainte resposabilul de padoc.

Traseu-ecvestru.jpg
 
 

EXCURSII PE DUNARE


EXCURSII PE DUNARE


Braţul vechi al Dunării dezvăluie locuri şi peisaje mirifice, asemănătoare celor din Deltă…
Salupa care efectuează excursii pe Dunăre, are o capacitate de 12-15 persoane.
La cerere puteţi servi o gustare şi un vin bun din Podgoria Sarica Niculitel. Se poate face o escala pentru traditionalul borş pescăresc, in mijlocul naturii.

Tarifele diferă în funcţie de numărul pasagerilor, distanţa parcursă pe traseu şi optiunea pentru servirea mesei.

Pentru detalii apelati
SC Rotorul SRL
D-l Bekir : 0745183552
http://www.alcovin.ro http://www.curtearegala.ro http://www.macin.ro

PE DUNAREA VECHE
MIHAIL SADOVEANU

…In satele ajunse de apa, nu se zareau acum oameni; usile stateau deschise, ferestrele erau negre si oarbe; gardurile de trestie erau cazute. Lipsa omului de la salasuri sporea pustietatea malurilor.
Era tot pustiu, si tacere…
Dincolo insa, dupa salcii, in papura si trestii, furnica viata nevazuta. Cu barca, dupa ce lasasem vaporasul ancorat, trecuram pe supt o bolta verde si intraram intr-o gârla a Dunarii vechi.
Indata incepuram a trece printre flori si liane de apa; gâze felurite, locuste, fluturi, in toate colorile curcubeului, se aninau de un fir de papura ori infiorau luciul apei; efemere si calul popii, unele violete, altele aramii, treceau scanteind prin soare ca niste minuscule aeroplane. Si boul baltii, privighetoarea de apa, cristeii, se aratau destul de des, treceau cu luare-aminte, zburau scurt de ici acolo, abia clatinand pe un fir de papura…
Pluteam foarte domol, cu lopetile lasate.
„O closca ..” sopti deodata unul dintre lipovenii barbosi.
Si cu degetul intins ne arata o rata care sta neclintita intr-o impletitura deasa de salcii, pe plavie. Avea doi ochi vii cari sticleau ca doua pietre scumpe, dar incolo parea ceva fara viata, ca de piatra, una cu ierburile cu gatejele…
Sta neclintita si totusi inima-i de salbaticiune batea grabita si cu spaima, pe cuibul in care se zamislea incet un cardisor de ratuste.. Sta ca de piatra, dar privirea-i lucea foarte vie si inteligenta. Si ma uitam la ea, patruns ca de ceva tainic si parca cu un simtamant de mila…
„ Si closca asta cati dusmani are!” sopti tovarasul meu.
Lipovenii implantara lopetile in apa si ocoliram pe langa un ostrov . O lunca de salcii mari se inalta la dreapta si, pe ostrov, o padure nestrabatuta de stuh. Mergeam spre un tainic loc, spre niste cuiburi de starci albi…
„Acum aici e liniste si destula tacere, zise calauzul meu in balti; dar paserile stau pitite in toate cotloanele… Iata intai si-ntai, urma el, pot sa-ti arat un cuib de tarca… Pe o ramura de rachita, o incalcitura de gateje. E aproape, putem sa-l aducem in barca…
- De ce? vorbii eu. Poate sunt pui.
- Tocmai de aceea. Tarca e mare hoata de balta. Tarca mananca puii ratei
pe care ai vazut-o clocind mai nainte. Mananca si alti pui. .. Si ea e foarte sireata si foarte lacoma.”
Lipovenii incepura a rade la vorbele acestea. Unul se apuca de o salcie c-o mana si opri barca, apoi se catara sprinten in rachita. Cu rasul larg si copilaresc cu care urcase, il vazuram coborandu-se dupa ce vazuse si imprastiase gatejele. Aducea un cuib ca o cupa rotunda: era tesut din radacioare foarte fine de arbori; si in el sapte ousoare verzi… Tarca deodata incepu a bate dinapoia noastra c-un fel de indarjire. Casca spre noi ciocul mare negru si-si misca in jos la fiecare bataie coada lunga…
-fragment-
excursii_dunare.jpg
 
excursii_dunare2.jpg
 

22 ianuarie 2013

REZERVATIA LACUL ROTUNDU

Rezervaţia mixtă Lacul Rotundu

 
 
În aşa numita "mini-deltă" a României, Complexul lacustru Somova-Parcheș, întâlnim Lacul Rotundu, lac tipic de luncă din zona inundabilă a Dunării, complexul fiind ultima zonă de acest fel neafectată de indiguiri din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Zona lacului Rotundu prezintă interes deosebit datorită diversității de plante pe care o adăpostește şi pentru reproducerea ciprinidelor (familie de pești de apă dulce, cuprinzând crapul, caracuda, linul etc.).
Aici plantele s-au adaptat la amplitudinile mari ale undei de viitură. Rezervaţia prezintă o întindere de lacuri înlănţuite între ele prin canale şi depresiuni inundabile de mică adâncime, împodobite cu stuf, acestea reprezentând locul ideal pentru coloniile de păsări care-și caută adăpost în Deltă.
Dintre lacurile cuprinse în perimetrul complexului amintim: Gorgonel, Rotundu, gârla Somova, lacul Parches, ghiolul Morun, lacul Ciorciovata, lacul Babele.