31 ianuarie 2013

TRASEE TURISTICE


Trasee turistice in Muntii Macinului

    
In Muntii Macinului, respectiv in Parcul National Muntii Macinului, au fost infiintate de administratia parcului, 6 trasee turistice marcate si amenajate cu locuri de campare si popas. Conform regulamentului PNMM, accesul este permis numai pe traseele turistice marcate, pregatite pentru activitati de ecoturism, cicloturism, hipoturism, turism stiintific sau de relaxare. Sunt stabilite de asemeni tarife de acces in parc in valoare de 5 lei persoana, precum si tarif de campare in locurile special amenjate, cu aceiasi valoare.
 
Trasee marcate
1. Traseul Culmea Pricopanului
Lungime: 15 km
Marcaj: banda albastra
Ruta: Macin-Regia Tutunului-Vf. Sulucu Mare-Piatra Raioasa-Saua Serparu-Vf. Caramalau-Fantana de Leac-Macin
2.Traseul Tutuiatu’
Lungime: 20 km
Marcaj: triunghi albastru
Ruta: Greci-Valea Morsu-Vf. Tutuiatu-Valea Piscului Inalt-Valea Seaca-Valea Fagilor-Cetatuia-Luncavita
3. Traseul Dealul cu Drum
Lungime: 14 km
Marcaj: triunghi rosu
Ruta: Greci-Valea Racova-Valea Piatra Rosie-Valea Curaturi-Valea Taita-Nifon
4. Traseul Cozluk
Lungime: 16 km
Marcaj: punct rosu
Ruta: Greci-Valea Cozluk-Valea lui Jug-Groapa de Arama-Valea Adanca-Valea Plopilor-Greci
5. Traseul Valea Vinului
Lungime: 12 km
Marcaj: banda galbena
Ruta: Cerna-Valea Cernei-Valea Adanca-Dealul lui David-Vf. Vinului-Creasta Cardonului-Hamcearca
6. Traseul Varful Crapcea
Lungime: 12 km
Marcaj: banda rosie
Ruta: Balabancea-Dl. Crapcea-Vf. Crapcea-Vf. Echistea-Valea lui Puiu-Cerna
   
In functie de dorinta, pregatire, cunoastere si timpul rezervat calatoriei, aceste trasee pot fi interconectate. Drumurile forestiere din interiorul zonei de protectie a PNMM sau alte drumuri din exteriorul acestei zone, dar in cuprinsul Muntilor Macinului pot fi folosite pentru legatura intre trasee, in cazul unei expeditii pe durata a mai multor zile.

Muntii Macinului

Muntii Macinului

Parcul National Muntii Macinului (11321 ha) este situat pe teritoriul administrativ al localitatilor: Macin , Greci (situate in vestul parcului) comuna Cerna (amplasata in vestul si sud-vestul parcului), comunele Hamcearca si Luncavita (situate in estul acestuia) precum si Jijila (situata in partea de nord).


Parcul National ocupa zona centrala cea mai inalta a Muntilor Macin, cuprinzand cea mai mare parte din culmea principala (cunoscuta sub denumirea de Culmea Macinului), precum si o culme secundara a acestora , respectiv Culmea Pricopanului. Altitudinal se incadreaza intre 7 si 467 m, reprezentand zona cea mai inalta a Podisului Dobrogean. Cota maxima este atinsa de Varful Tutuiatu cu 467 m in masivul Greci. Muntii Macinului sunt cei mai vechi din Romania formati in timpul orogenezei hercinice, care a avut loc in urma cu 300-400 milioane de ani.


Reteaua hidrografica este foarte saraca, cu raurile Jijila, Luncavita, Plopilar, Cerna si Taita. Datorita climatului arid, caracterizat prin veri foarte calduroase si uscate, toamne lungi si secetoase si ierni geroase si cu putina zapada, debitele de apa sunt reduse si cursurile raurilor au caracter temporar, influentate si de insuficienta alimentare subterana a vailor. Vaile sunt foarte largi, unele avand numai temporar apa.
Parcul National Muntii Macinului reprezinta unicul parc national din tara ce protejeaza suprafete importante de vegetatia stepica, reprezentata aici prin stepa pontico-balcanica, acest tip de vegetatie fiind foarte rar la nivel european. Unul din principalele argumente pentru constituirea Parcului National il costituie numarul foarte ridicat de specii de plante amenintate cu disparitia din care multe sunt intalnite in Romania doar in Dobrogea, majoritatea nefiind protejate in alte rezervatii naturale cu exceptia Parcului National Muntii Macinului.


La aproape 12 km de Luncavita se afla Rezervatia Stiintifica Valea Fagilor, una din cele mai vechi si cunoscute rezervatii din judetul Tulcea, relict tertiar al codrilor seculari ce acopereau odata Dobrogea. Aici se remarca prezenta fagului dobrogean cu dimensiuni si calitati fizice impresionante, in amestec cu carpenul si teiul argintiu.


In ceea ce priveste speciile de vertebrate, lista faunistica a zonei include cca 256 de specii, dintre care 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile, 188 de specii de pasari si cca 50 de specii de mamifere.
Dintre amfibieni, speciile care prezinta importanta stiintifica sunt urmatoarele: broasca raioasa, broasca rosie de padure
Dintre reptile, speciile cele mai importante din punct de vedere stiintific sunt: broasca testoasa dobrogeana, soparla dobrogeana, gusterul vargat, balaurul dobrogean si vipera cu corn.


Zona Muntilor Macinului reprezinta o veriga importanta pe caile de migratie care urmeaza cursurile raurilor Prut si Siret. Rapitoarele de zi sunt deosebit de bine reprezentate in Muntii Macinului, intalnind: uliul cu picioare scurte, uliul pasarar, sorecar comun, sorecar mare.


Dintre speciile de mamifere micromamiferele si chiropterele prezinta importanta stiintifica, precum si popandau, pisica salbatica, dihorul de stepa, jderul de piatra , sacalul
In zonele de conservare speciala din Parcul National Muntii Macinului, in afara rezervatiilor stiintifice cu regim strict de protectie, sunt permise numai activitati de natura stiintifica si educativa, turism controlat, actiuni de inlaturare a efectelor unor calamitati si actiuni de prevenire a inmultirii in masa a daunatorilor.

24 ianuarie 2013

TRASEU CICLIOTURISTIC PRICOPAN,LA...PEDALA


TRASEUL CICLOTURISTIC PRICOPAN, LA… PEDALA
(Muntii Macinului)

 
 
"Articol publicat de domnul Dan Jalea pe forum Macin"
 
De cativa ani sunt fun (practicant) al mersului pe bicicleta, promovez aceasta activitate, lupt pentru infiintarea unor trasee cicloturistice si-mi doresc din tot sufletul sa conving autoritatile de beneficiile construirii unei piste pentru biciclete, in zona.
S-au implinit deja 4 ani de cand fac lobby pentru amenajarea unui astfel de traseu pe soseaua ce leaga orasul Macin de comuna Smardan, sosea ce urmeaza cursul bratului vechi al Dunarii, o mica Delta al carei pitoresc este greu de redat in cuvinte. Localitatea Smardan este punct de trecere cu bacul spre 2 orase vecine importante, respectiv Braila si Galati. Acest traseu, pe langa faptul ca ar oferi macinenilor si celor din localitaile limitrofe o posibilitate de relaxare, ar facilita atragerea locuitorilor braileni si galateni iubitori de natura si miscare, spre Parcul National Muntii Macinului, o alta bogatie locala, insuficient promovata.
Initiativa mea a fost salutata de doua asociatii de profil, Asociatia Bate Saua sa Priceapa Iapa si Asociatia Vello Bello (replica feminina a sustinatorilor mersului pe bicicleta). Prin amenajarea unei retele de trasee cicloturistice in zona Muntilor Macinului, reprezentantii Parcului National Muntii Macinului au facut un prim pas, concret de aceasta data, in aceeasi directie. Dificultatea retelei variaza pe diferite portiuni, adresandu-se atat celor cu pregatire medie cat si expertilor, dupa caz.
Un ghid, editat din initiativa aceleeasi institutii, familiariza cititorul cu principalele specii endemice de plante si animale intalnite in zona si avea incorporata o harta, cu indicarea traseelor amintite. Din pacate, din cauza lipsei fondurilor necesare, circuitul a ramas nemarcat.
Exista insa si raze de speranta! Unii agenti economici din zona, cum este cazul firmei SC ALCOVIN SRL din Macin, s-au implicat, sponsorizand realizarea acestor marcaje. Astfel, primavara anului 2011 va aduce cu sine, sper, primul traseu marcat, PRICOPANUL. Mai mult chiar, reprezentantii firmei amintite au fost de acord sa primeasca in custodie la sediul firmei (punct de control-poarta) si sa distribuie celor interesati, harti cu traseele din parc, CD-uri, ghiduri si alte materiale informative. Un amanunt ce merita retinut este acela ca firma ALCOVIN SRL (http://www.curtearegala.ro) isi are sediul chiar pe acest traseu, la doar 300 m de la soseaua principala (DN22), sosea ce face legatura intre orasele Braila si Tulcea.
Doresc sa mentionez, in acest context, lipsa totala de interes a autoritatilor locale si judetene pentru proiect. Am primit insa cu optimism vestea ca Ministerul Turismului isi propune sa realizeze, incepand cu anul 2011, o retea nationala de cicloturism. Sper ca si zona noastra va fi prinsa in circuit!
Am inceput acest material cu intentia clara de a va prezenta traseul pe care-l promovez, “pedala cu pedala”, incercand sa va ajut sa faceti o conexiune imaginara cu celelalte trasee din Parcul National Muntii Macinului. Atat prezentarea mea cat si imaginile care-o vor insoti, vor fi postate pe forum.macin.ro, in mai multe episoade, deoarece timpul meu liber este limitat si nu-mi permite o altfel de abordare. Eventualele obiectii, observatii sau comentarii, le astept pe urmatoarele adrese de mail: danjalea@clicknet.ro, danjalea@gmail.com, danjalea@yahoo.com sau direct pe messenger, la ID-ul: danjalea. Justific aceasta rugaminte prin necesitatea existentei unei continuitati si a unei coerente a episoadelor pe care le-am promis.


La nici 300 m de la intersectia DN22 cu traseul ce ne poarta pasii spre Muntii Macinului, firma ALCOVIN SRL Macin ne intampina ca o gazda primitoare. Vei gasi aici materiale informative despre zona, te vei putea odihni si-ti vei putea potoli setea cu o cana de apa rece, de izvor. Apa este adusa de la peste 100 m adincime, cu ajutorul unui put forat in apropierea muntelui.
Daca ai bagaje, le poti lasa in siguranta tot aici si iti poti parca autoturismul in siguranta (in cazul in care ai venit cu bicicleta pe portbagaj). Firma are paza permanenta, asa ca poti pleca linistit in drumetie!
Si pentru cei pe care apa rece de izvor nu i-a convins, adaug faptul ca firma poate organiza degustari de vinuri in cele doua crame destinate evenimentelor de acest gen, ajustate profilului sportiv al cicloturistilor (doar 4 dintre cele mai bune soiuri de vin, cate 50 gr., insotite de minigustari). Nu va faceti griji! Varianta cea mea scurta a traseului dureaza aproximativ 2 ore si este in afara drumurilor publice. Ambele crame sunt amenajate in stil rustic iar ambientul si organizarea te vor ajuta sa nu regreti decizia de a face un mic popas. Totusi, intentia de a savura placerea unei degustari sau chiar simpla vizitare a firmei, trebuie anuntate din timp. Datele de contact le gasiti pe http://www.curtearegala.ro.
Daca te gandesti ce vei face in cazul unei defectiuni a “inaripatei” sau al unui mic accident? Desi nu exista un service specific, veti gasi in localitate o persoana priceputa apelind-o la nr. de telefon 0742 775278 begin_of_the_skype_highlighting GRATUIT 0742 775278 end_of_the_skype_highlighting(Vasile Ion). In caz ca uitati numarul sau nu l-ati notat inainte de plecare, intrebati portarul firmei ALCOVIN SRL.
La nici 100 m de la poarta firmei, urmand drumul spre munte, va trebui sa cotiti spre stanga, asa cum va avertizeaza si indicatorul. Alegand drumul drept veti ajunge in acelasi loc dar in apropierea muntelui va trebui sa traversati un canal de irigatii dezafectat.
Drumul este de tara, neasfaltat, fara circulatie rutiera, peisajul montan fiind tot timpul deschis vederii iar traseul serpuieste printre terenuri acoperite de culturi agricole sau vita-de-vie hibrida.
Pedaland linistit de-a lungul canalului de irigatie dezafectat, curand te vei apropia de Manastirea Izvorul Tamaduirii, o ctitorie tanara, frumos amenajata si asezata prietenos, la poalele unei paduri. Ajuns aici, ai doua posibilitati: sa vizitezi manastirea sau sa mai mergi inca 100 m prin padure (in aceeasi directie) si sa te racoresti cu apa din Izvorul Tamduirii. Le poti face pe amandoua!
Povestea acestui izvor vechi, descoperit de macineni si amenajat cu multi ani in urma, o gasesti accesand linkul :
stiri-si-evenimente-f12/izvorul-tamaduirii-2010-t595.html


Macinenii se aduna in jurul izvorului cu apa rece la sarbatoarea al carei nume il poarta, veselindu-se si poposind la un gratar.
Daca te tin puterile, poti lua bicileta in spate si sa te avanti pe traseul Pricopan, pana in locul numit Vf.Caramalau ; coboara, apoi, pe sub Vf.Vraju in saua Serparu. Acolo te intersectezi cu traseul de cicloturism si pe el se poate cobora in poiana, la Bordei. Se iese in drumul principal . De aici, poti coti spre Jijila(in stanga) si Greci(in dreapta).
Recunosc, nu am incercat inca acest traseu, preferandu-l pe cel de la poalele muntelui, cotind la dreapta, pe langa manastire, catre cariera de piatra. Dar, cine stie, poate-l veti parcurge voi, inaintea mea si-mi veti scrie!
Drumul ce urmeaza poala muntelui, masoara cca 1 km, e drept, acoperit cu nisip si piatra tasata, pe care bicicleta alearga aproape singura.
Ajunsi in dreptul carierei, ceva mai departe de drum vei zari o stana de capre. Chiar daca uneori caiini din jurul stanii te vor anunta ca, acolo ei sunt stapanii, nu mi s-a intamplat niciodata sa ma atace sau sa se apropie.
Odata depasita cariera de piatra, incepe sa se prefigureze traseul Suluk, care traverseaza muntele. Il poti face cu bicicleta “la picior”, fara sa fie nevoie s-o cari in spate. Personal, prefer sa tin drumul drept, catre comun Greci (pe langa munte).
Traseul Suluk este marcat si incepe cu o proprietate private, pe amplasamentul fostei Regii a Tutunului. Acolo iti poti instala cortul dar dupa ce-l vei anunta pe proprietar (Vasile Badilas, tel.0745065098). Fiind si ranger al Parcului National Muntii Macinului, el iti poate furniza si informatii valoroase despre zona.
Pe parcurs vei intalni la tot pasul popandai, din cand in cand cate o broasca testoasa, gusteri si sopirlite grabite, fluturi de toate culorile iar, cu putin noroc, vei zari si fazani sau iepuri de camp.

 Ca impatimit al mersului pe bicicleta, incerc de vreo 3 ani sa fac lobby pentru infiintarea unui traseu cicloturistic intre Smardan si Macin. Cum bine cunoasteti, zona, pe partea dinspre Dunare, e superba(chiar si iarna). Atat vegetatia cat si pasarile sunt asemantoare celor care se gasesc si in Delta. Multi dintre turistii care ajung pentru prima data la noi, cum trec cu bacul la Smardan, au impresia ca au ajuns deja in Delta. Cei care cunosc ruta, au observat ca pe mare parte din traseu, soseaua se poate largi cca. 1m-1.5m; cat este necesar pentru a realiza o pista cicloturistica. Avand un contact permanent cu cei de la Parcul National M-tii Macinului, acestia, receptivi la mesaj, au si realizat o harta cu traseul cicloturistic montan. Mai trebuie sa asiguram si legatura dinspre Braila-Galati, respectiv ruta Smardan-Macin. Am realizat un c.d., cu materiale informative despre mersul pe bicicleta si posibilul traseu, pe care l-am dat diverselor persoane si personalitati cu care am intrat in contact. Eu sper, ca impreuna, ne vom putea face auziti, cei care iubim miscarea in aer liber, iubim natura, dorim sa atragem turisti in zona. Va invit pe acestia, sa folosim orice ocazie, pentru a ne face cunoscuta dorinta. Celor interesati, le pun la dispozitie, gratuit acest c.d. Scrieti-mi pe danjalea@clicknet.ro , danjalea@gmail.com, mess ID: danjalea ! Am sa incerc, cu ajutorul lui Marian, sa postez cateva fotografii sugestive.

 Peisajul si patrimoniul natural din Muntii Macin pot fi admirate prin practicarea cicloturismului. In acest sens in zona parcului sunt avizate trasee de cicloturism(conform hartii) de dificultate medie care unesc comunitatile invecinate parcului pe drumuri preexistente. »
Sursa : Ghidul Turistic –Parcul National M-tii Macinului-
Proiectul GEF/UNDP#47111. editia 2009.

Trasee de cicloturism.jpg
 
IMG_3209.jpg

TRASEUL PENTRU TURISM ECVESTRU

Traseul pentru turism ecvestru

Ruta: Padoc PNMM-Valea Arsu-VF.Arsu-VF.Saua Mare-VF.Arheuziu-AF.Archizel-VF.Lifante-VF.Pietrele Albe-VF.Mangina-Valea Puturoasa-Padoc PNMM.
Traseul este un circuit de 13 km( ce se parcurge in 3-3<1/2> ore), cu urcusuri si coborasuri domoale, ce strabate piscurile de pe latura sudica a parcului presarata cu poieni de stepa cu stancarii, poeni ce asigura panorame largi asupra Depresiunii Cernei si asupra celorlalte piscuri sudice ale Muntilor Macin.Poienile cu pajisti si stancarie alterneaza cu portiuni de padure si rariste.
Pe acest traseu, turistul calare, plecand de la padocul PNMM, care este intr-o pasune impadurita urmeaza un drum de pamant ce trece printre culturi agricole si vii( VIA ALCOVIN MACIN-aflata intre doua arii protejate : Rezervatia Silvica Dealul Chervantu si PNMM-intr-un cadru natural de poveste), dupa care intra in perimetrul parcului unde intalneste, pe masura ce urca spre varful Arsu, habitate de silvostepa-raristi de stejar pufos, mojdrean, par argintiu si carpinita, pajisti de stepa si asociatii saxicole pe piscuri. Coborarea se face printre podgoriile de vita nobila(Podgoria Sarica Niculitel- Plaiul Viticol Cerna, apartinand ALCOVIN Macin), care acopera bazinul vaii Puturoasa.
Cele mai importante specii pe care le putem gasi pe acest traseu sunt : plante-Clopotelul dobrogean(Campanula romanica), Garofita pitica(Dianthus nardiformis),Deditei(Pulsatila balcana) ; fluturi endemici: Polia cherrug, Chersotis laeta macini si Chersotis fibriola niculescui ; reptile : Testoasa dobrogeana(Testudo graeca ibera), Gusterul dobrogean(Lacerta trilineata), Soparlita de frunzar(Ablefarus kitaibelii), Soparla de stepa(Podacris taurica) ; pasari protejate la nivel international-sorecarul mare(Buteo ruffinus), pietrarul(Oenanthe isabelina), existent la limita vestica a arealului mondial, mierla de piatra(Monticola saxatilis), pitigoiul de livada(Parus lugubris) ; mamifere : Cerb carpatin(Cervus elaphus), jderul de piatra(Martes foina), jderul de copac(Martes martes), Sacalul auriu(Canis aureus).

Sursa : GHID TURISTIC P.N.M.M.publicat in cadrul proiectului : GEF/UNDP#47111
         Momentan din sursele pe care le detin, exista 5 cai echipati cu sha, iar calaretului ii se incredinteaza o casca de protectie. Deplasarea se face cu un ghid, tot din cadrul parcului. Costul este de aprox. 15 ron/pers./ora., iar traseul dureaza aproape 4 ore. Se anunta inainte resposabilul de padoc.

Traseu-ecvestru.jpg
 
 

EXCURSII PE DUNARE


EXCURSII PE DUNARE


Braţul vechi al Dunării dezvăluie locuri şi peisaje mirifice, asemănătoare celor din Deltă…
Salupa care efectuează excursii pe Dunăre, are o capacitate de 12-15 persoane.
La cerere puteţi servi o gustare şi un vin bun din Podgoria Sarica Niculitel. Se poate face o escala pentru traditionalul borş pescăresc, in mijlocul naturii.

Tarifele diferă în funcţie de numărul pasagerilor, distanţa parcursă pe traseu şi optiunea pentru servirea mesei.

Pentru detalii apelati
SC Rotorul SRL
D-l Bekir : 0745183552
http://www.alcovin.ro http://www.curtearegala.ro http://www.macin.ro

PE DUNAREA VECHE
MIHAIL SADOVEANU

…In satele ajunse de apa, nu se zareau acum oameni; usile stateau deschise, ferestrele erau negre si oarbe; gardurile de trestie erau cazute. Lipsa omului de la salasuri sporea pustietatea malurilor.
Era tot pustiu, si tacere…
Dincolo insa, dupa salcii, in papura si trestii, furnica viata nevazuta. Cu barca, dupa ce lasasem vaporasul ancorat, trecuram pe supt o bolta verde si intraram intr-o gârla a Dunarii vechi.
Indata incepuram a trece printre flori si liane de apa; gâze felurite, locuste, fluturi, in toate colorile curcubeului, se aninau de un fir de papura ori infiorau luciul apei; efemere si calul popii, unele violete, altele aramii, treceau scanteind prin soare ca niste minuscule aeroplane. Si boul baltii, privighetoarea de apa, cristeii, se aratau destul de des, treceau cu luare-aminte, zburau scurt de ici acolo, abia clatinand pe un fir de papura…
Pluteam foarte domol, cu lopetile lasate.
„O closca ..” sopti deodata unul dintre lipovenii barbosi.
Si cu degetul intins ne arata o rata care sta neclintita intr-o impletitura deasa de salcii, pe plavie. Avea doi ochi vii cari sticleau ca doua pietre scumpe, dar incolo parea ceva fara viata, ca de piatra, una cu ierburile cu gatejele…
Sta neclintita si totusi inima-i de salbaticiune batea grabita si cu spaima, pe cuibul in care se zamislea incet un cardisor de ratuste.. Sta ca de piatra, dar privirea-i lucea foarte vie si inteligenta. Si ma uitam la ea, patruns ca de ceva tainic si parca cu un simtamant de mila…
„ Si closca asta cati dusmani are!” sopti tovarasul meu.
Lipovenii implantara lopetile in apa si ocoliram pe langa un ostrov . O lunca de salcii mari se inalta la dreapta si, pe ostrov, o padure nestrabatuta de stuh. Mergeam spre un tainic loc, spre niste cuiburi de starci albi…
„Acum aici e liniste si destula tacere, zise calauzul meu in balti; dar paserile stau pitite in toate cotloanele… Iata intai si-ntai, urma el, pot sa-ti arat un cuib de tarca… Pe o ramura de rachita, o incalcitura de gateje. E aproape, putem sa-l aducem in barca…
- De ce? vorbii eu. Poate sunt pui.
- Tocmai de aceea. Tarca e mare hoata de balta. Tarca mananca puii ratei
pe care ai vazut-o clocind mai nainte. Mananca si alti pui. .. Si ea e foarte sireata si foarte lacoma.”
Lipovenii incepura a rade la vorbele acestea. Unul se apuca de o salcie c-o mana si opri barca, apoi se catara sprinten in rachita. Cu rasul larg si copilaresc cu care urcase, il vazuram coborandu-se dupa ce vazuse si imprastiase gatejele. Aducea un cuib ca o cupa rotunda: era tesut din radacioare foarte fine de arbori; si in el sapte ousoare verzi… Tarca deodata incepu a bate dinapoia noastra c-un fel de indarjire. Casca spre noi ciocul mare negru si-si misca in jos la fiecare bataie coada lunga…
-fragment-
excursii_dunare.jpg
 
excursii_dunare2.jpg
 

22 ianuarie 2013

REZERVATIA LACUL ROTUNDU

Rezervaţia mixtă Lacul Rotundu

 
 
În aşa numita "mini-deltă" a României, Complexul lacustru Somova-Parcheș, întâlnim Lacul Rotundu, lac tipic de luncă din zona inundabilă a Dunării, complexul fiind ultima zonă de acest fel neafectată de indiguiri din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
Zona lacului Rotundu prezintă interes deosebit datorită diversității de plante pe care o adăpostește şi pentru reproducerea ciprinidelor (familie de pești de apă dulce, cuprinzând crapul, caracuda, linul etc.).
Aici plantele s-au adaptat la amplitudinile mari ale undei de viitură. Rezervaţia prezintă o întindere de lacuri înlănţuite între ele prin canale şi depresiuni inundabile de mică adâncime, împodobite cu stuf, acestea reprezentând locul ideal pentru coloniile de păsări care-și caută adăpost în Deltă.
Dintre lacurile cuprinse în perimetrul complexului amintim: Gorgonel, Rotundu, gârla Somova, lacul Parches, ghiolul Morun, lacul Ciorciovata, lacul Babele.

MANASTIREA CELIC DERE

Mănăstirea Celic Dere

 
 
 
 
Situată pe valea pârâului Celic, de la care şi-a luat şi numele, mănăstirea deţine icoane unicat, la care pelerinii vin să se închine cu mare nădejde în puterea dumnezeiască.
O astfel de icoană este icoana făcătoare de minuni a Domnului nostru Iisus Hristos, adusă aici pe la 1806 – 1812, cunoscută şi sub numele de “Icoana care se curaţă singură” deoarece la un moment dat era înnegrită de trecerea timpului, dar apoi, ca o minune, chipul Mîntuitorului s-a luminat în parte.
Legenda locului spune că icoana a fost adusă de un soldat care le-a spus călugărilor că, deşi este înnegrită, ea se va curăţa, iar ochii lui Hristos se vor deschide. La aproape 200 de ani de la acel moment, icoana s-a luminat pe mai bine de jumătate din suprafaţă.
Creştinismul, pentru noi românii, a început în ţinuturile Dobrogei, pe pămîntul pe care Apostolul Andrei a păşit pentru prima dată.
“Născută într-un vis”, Mănăstirea Celic Dere, centru al ortodoxismului, este ţesută în legende şi poveşti, iar liniştea și frumuseţea idilică a locului te poartă cu gândul către moştenirea şi continuarea tradiţiilor monahale dobrogene.

MANASTIREA COCOS

 

Mănăstirea Cocoş

 
 
Mănăstirea este aşezată într-un loc retras, la poalele unui deal învăluit în mireasma pădurilor de tei.
A fost întemeiată în anul 1833 de trei călugări români (dintre care unul originar din Făgăraş) veniţi de la Muntele Athos. Odată, demult, de pe acest deal s-a auzit într-o noapte cântecul unui cocoş sălbatic însoţit de o bătaie de toacă. Călugarii spun că acest cântec se mai aude şi astăzi, uneori. Prima biserică a mănăstirii a fost reparată în 1842 şi 1846 şi s-a păstrat până în 1910 când a fost demolată pentru a se putea construi biserica actuală.
În 1853 se construieşte o a două biserică, de dimensiuni mai mari decât prima, cu hramul Sf. Treime”; şi aceasta a fost demolată în primăvara anului 1911 pentru a face loc noului lăcaş.
Biserica este o construcţie masivă din piatră în formă de cruce, a cărei pictură a început în toamna anului 1914, executată de pictorul italian F. da Biasse în stil neobizantin şi s-a terminat în 1916.
A fost restaurată între 1957 şi 1960.
Mănăstirea are un muzeu cu icoane vechi şi obiecte de artă religioasă adunate din parohiile judeţului Tulcea. Muzeul adăposteşte şi o colecţie de carte veche, religioasă, în special românească.

BISERICA SFANTUL ATANASIE

Biserica Sfântul Atanasie

 
 
În localitatea Niculițel, amplasatăpe drumul spre Valea Teilor, bisericuţa solitară, este unul din cele mai vechi lăcaşuri de cult dinţara noastră.
Înconjurată de nuci bătrâni, veche din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, biserica a servit drept capelă de curte feudală a unui conducător local, fapt ce-i conferă semnificaţie istorică, pe lângă cea arhitecturală, dată de construcţia deosebit de frumoasă, cu ferestre mici şi un decor ce-ti aminteşte de vremuri demult apuse.
Biserica prezintă turlă hexagonală, faţade decorate cu firide pe toată înălţimea, iar la interior mai păstrează încă fragmente din pictura originală. Corpul alungit este ritmat pe faţadele laterale de succesiunea unor firide înalte, decor obişnuit numai pentru o biserică veche. Întrând în biserică, se coboară mai multe trepte, aproape un metru, dovadă a modificării nivelului vechi de calcare.
Aşadar, nu ezitaţi vizitarea unui monument de remarcabilă valoare istorică şi arhitectura-artistică, grăitoare mărturie a trecutului Dobrogei.

MONUMENTUL DE LA NICULITEL

Monumentul Paleocreştin Niculițel

 
 
Monumentul Paleocreștin-Niculițel cuprinde o basilicăcu trei nave fiind cu totul deosebitădatorită spațiului deschis, de la fațadă,element arhitectonic rar întîlnit în zona balcano-pontică.
în cripta bazilicii, au fost descoperite rămăşiţele a şase martiri dintre care patru sunt cunoscuţi din actele martirice. Cei patru, Attalos, Kamasis, Phillipos, Zottikos, au fost canonizaţi şi figurează în calendarul creştin ortodox la data de 4 iunie.
Unul dintre cele mai vechi complexe de cult creştin cu nartex (portic cu un singur etaj situat în faţa navei bisericii) descoperite până în prezent în România, datează de la sfârşitul sec. IV - începutul sec. V p. Chr. și se află pe teritoriul comunei Niculițel.

MANASTIREA SAON

Mănăstirea Saon

 
 
Printre dealuri cu vii, sub stăpânire otomană, a luat fiinţăMănăstirea Saon, la început un mic schit, iar din 1881 a devenit mănăstire de sine stătătoare.
În 1909 episcopul Nifon al Dunării de Jos pune temelia unei biserici din piatră şi cărămidă, cu hramul “Acoperământul Maicii Domnului”. S-a păstrat şi biserica veche, din 1881 şi un paraclis cu hramul “Intrarea Maicii Domnului În biserică”.
În acelaşi an, monarhii de la Saon au construit din chirpici şi lemn actuala biserică veche cu hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, care există şi astăzi, precum şi două corpuri de chilii, din care a mai rămas numai din rândul Paraclisului.
Pictura murală a Paraclisului a fost realizată de fosta stareţă Maria Odudencu împreună cu maica Salomeea.
Picturile murale îi redau pe Sfântul Efrem Sirul, Sfântul Spiridon, Sfântul Grigore Decapolitul, Sfântul Stefan, Sfântul Gheorghe, Sfântul Prooroc Daniil, Sfântul Trifon, Sfânta Maria Egipteanca, Sfântul Zosima, Sfânta Varvara, Sfânta Parascheva, Sfântul Nicolae. La intrare în Paraclis te întâmpină scena urcării la cer a Sfântului Prooroc Ilie şi Sfântul Prooroc Ilie hrănit de corb.
Schitul este trecut sub administraţia Mănăstirii Cocoş până în 1916 când devine iarăşi de sine stătător. Lucrările la biserica nouă au fost întrerupte pe timpul războiului. În 1930 lăcaşul este transformat în mănăstire pentru maici.
Cutremurul din 1940 a provocat prăbuşirea turlelor şi în 1956 s-au reluat lucrările de construcţie la biserică nouă până în 1959 când locaşul a fost sfinţit.

CETATEA NOVIODUNUM

Cetatea Noviodunum
 
 
Aşezare fortificatăromană şi apoi bizantină, ale cărei ruine se află în partea de E a oraşului modern Isaccea, pe promotoriul înalt de peste 20 m de pe malul drept al Dunării, în locul numit Pontonul Vechi.
Cetatea a apărut şi s-a dezvoltat în dreptul unuia dintre cele mai importante vaduri ale fluviului, ultimul înaintea Deltei, unde apele Dunării se strâng la o lăţime mai mică de 1 km.
Este una dintre cele mai vechi cetăţi din Dobrogea, în prezent acoperită aproape în întregime cu pământ. Romanii, a căror prezenţă în zonă este atestată încă din sec. I î.e.n, au ridicat cetatea Noviodunum, principala staţie a flotei dunărene Classis Flavia Moesica şi sediu al unor importante unităţi militare. Diversele piese descoperite în situl arheologic sunt expuse la Muzeul judeţean Tulcea.

CETATUIA LUNCAVITA

Punctul Cetăţuia Luncaviţa

 
 
 
Punctul Cetățuia Luncavița se aflăsituat la 4 km de Luncavița, pe marginea unei terase din imediata apropiere a văii pârâului Luncaviţa.
Descoperim aşezarea Cetăţuia, menţionată pentru prima dată de către Pamfil Polonic (tatăl), care a efectuat cercetări de suprafaţă de-a lungul Dunării între anii 1892-1898.
În urma prospecţiunilor arheologice, aici s-au descoperit materiale specifice culturii Gumelniţa, fragmente ceramice aparţinând Epocii bronzului şi primei epoci a fierului, precum şi un cimitir creştin din a doua jumătate a secolului al XVIII - lea.

PADUREA VALEA FAGILOR

Rezervaţia forestieră Pădurea Valea Fagilor

 
 
 
 
Parcul Naţional Munţii Măcinului adăposteşte o multitudine de fagi, reuniţi într-o feericăpădure denumităsugestiv ?Valea Fagilor?, transformatăîn rezervaţie forestieră, izolatăla peste 300 de km de restul pădurilor, ascunsă într-o vale îngustă şi umedă.
Rezervaţia deţine exemplare impresionante de până la 38 m înălţime, în amestec cu mici păduri de gorun, carpen, tei argintiu, ulm, platin, frasion, plop tremurător şi alun. Accesul spre pădure este destul de facil, loc potrivit pentru a face un mic popas, admirînd această insulă relictară de fagi.

CETATEA BEROE- OSTROV

Cetatea Beroe - Ostrov

 
 
Adiacent traseului stabilit în zona Luncavița mai poate fi vizitată Cetatea Beroe-Ostrov care se află pe malul Dunării, la 3 km sud de comuna Ostrov, pe o stânca înaltă de aproximativ 30 m.
Pentru iubitorii de cultură şi mai ales istorie, localitatea Ostrov adăposteşte Cetatea Beroe, ce datează conform itinerariilor antice din vremea lui Constantin cel Mare.

Aşezată pe malul Dunării, despărţită de Ostrov de doar 3 km, cetatea monumentală se înalţă maiestuoasă pe o stâncă înaltă de 30 m, amintind de vremurile invaziei avaro-slavă, când aceasta a fost distrusă parţial. Conform cercetărilor arheologice, cetatea a fost locuită în tot acest timp, până în secolul al VII-lea, pentru ca mai apoi în secolul XI să se suprapună cu o aşezare medievală timpurie.

Descoperirile efectuate de-a lungul timpului au scos la iveală materiale şi vestigii din alte epoci istorice, cum ar fi epoca bronzului, prima şi a doua epocă a fierului.

Deasemenea, săpăturile arheologice desfăşurate între anii 1970-1973 confirmă faptul că cetatea a fost locuită în trei perioade după cum urmează: prima perioadă pînă la sfârşitul secolului al VI-lea, urmată de două niveluri de bordeie, cuprinse între secolele X-XI.

Beroe este o sursă continuă de descoperiri istorice, anul 1998 fiind perioada în care s-au găsit importante materiale arheologice construite din ceramică comună, vase, castroane, căldări de lut precum şi fragmente de vase smălţuite, unelte, podoabe şi monede.
http://www.youtube.com/watch?v=lIv79UpuVjM&feature=youtu.be
http://stirileprotv.ro/stiri/social/macin-taramul-de-poveste-care-i-a-cucerit-pe-italieni-care-ne-invata-cum-sa-ne-vindem-marfa.html
http://stirileprotv.ro/stiri/travel/zona-dobrogeana-macin-sau-cum-sa-petreci-un-paste-inedit-pe-plaiuri-mioritice.html

CASA MEMORIALA PANAIT CERNA

Gospodăria şi Expoziţia memorială Cerna

 
 
În centrul localității Cerna, la 55 km de Municipiul Tulcea.
În vecinătatea bisericii satului atrage atenţia o locuinţă de meşteşugar de la începutul secolului al XX-lea. Este vorba
de Casa Memorială a poetului Panait Cerna.
Expoziţia memorialistică este organizată în trei săli si prezintă datele biografice ale poetului, reproduceri după fotografii, documente, acte de stare civilă şi de studii, ediţii ale operei poetice, referinţe critice.
În celelalte spaţii expoziţionale s-a reconstituit interiorul ţărănesc tradiţional din acest areal, vizitatorii având posibilitatea să cunoască frumuseţea şi autenticitatea mobilierului dar şi ale ţesăturilor de la începutul secolului al XX-lea.
Expoziţia în aer liber prezintă un instrumentar agricol tradiţional, dovadă a uneia din ocupaţiile principale practicate în această zonă.

REZERVATIA PALEONTOLOGICA DEALUL BUJOARELE

Rezervaţia paleontologică Dealul Bujoarele

 
 
 
 
Aşezat in S-V munților Măcin, Locul Fosilifer Dealul Bujoarele este format dintr-un ansamblu de dealuri cu altitudini reduse printre care Dealul Bujorului Românesc şi Dealul Bujorului Bulgăresc.
Această rezervație te surprinde și te încântă în același timp prin fauna fosilă pe care o adăpostește din cele mai vechi timpuri. Aici pot fi văzute urme de crinoide (crini de mare), corali, tentaculiți (clasă de animale artropode marine fosile), brahiopode (nevertebrate marine)

CETATEA TROESMIS

 

Cetatea Troesmis

 
 
 
Făcând parte din fortificaţiile care aveau săinfluenţeze istoria regiunii pentru totdeauna, Troesmis, mai aproape de figurile regilor şi împăraţilor al căror nume a intrat în legendă,face din Dobrogea un ţinut cosmopolit, un loc de interacţiune al atâtor popoare înfloritoare.
În preajma anului 100 e.n. devine centru militar roman. Ulterior, între Cetatea de Est şi cea de Vest se dezvoltă o comunitate de meşteşugari si negustori.
Primele săpături au fost făcute în 1864-1865, însă ruinele cetăţii nu au fost cercetate pe întreaga lor suprafaţă, fiind scoase la iveală trei valuri de apărare, un canal, două apeducte, turnuri în formă de potcoavă la colţuri, două bazilici creştine şi zidurile mai multor edificii.
Situată pe malul braţului Măcin al Dunării, în dreptul localităţii Turcoaia, Troesmis a fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic, cea mai veche menţiune a sa fiind în Ponticele lui Ovidius. Apoi este menţionată de către Ptolemeu, ca fiind un lagăr al legiunii a V-a Macedonică.
Troesmis este un loc plin de vrajă în special în serile de vară, un loc încărcat de semnificaţii istorice, un colţ de lume minunat, care merită văzut.

CETATEA ARRUBIUM

Cetatea Arrubium

 
 
 
 
 
Ruinele castrului militar roman Arrubium se situeazăpe teritoriul oraşului Măcin în partea de nord-vest.
Atestată documentar pentru prima dată în jurul anului 100 e.n. în două diplome militare, când împăratul roman Traian pregăteşte întreaga Dobroge ca o tabără de atac împotriva lui Decebal. Este menţionată prezenţa la Arrubium a unei unităţi romane auxiliară formată din populaţia tracică din regiunea Dardania, dardanii. Denumirea
fortificaţiei este incertă, posibil fiind de provenienţă celtică.
Un stâlp militar din vremea lui Diocletianus dovedeşte refacerea drumului ce lega cetatea de alte centre din provincie. Cetatea îşi încetează funcţia urbană în sec. VII; în sec. X – XI,pe promontoriu s-a constituit o aşezare medievală timpurie.
O serie de inscripţii, tezaure monetare din aur şi argint, ţigle, stâlpi militari şi altele descoperite aici, împreună cu izvoarele istorice ale vremii (“Notitia Digninatum”, “Itinerarium Antonini”, harta “Tabula Peutingeriana”, descrierea “Cosmographia”) ne vorbesc de fortificaţia militară şi de viaţa economică înfloritoare a cetăţii Arrubium.
Cea mai uşoară cale de acces este din centrul oraşului Măcin, înspre nord-vest, spre braţul Dunării Măcin, la periferia orașului, pe strada Democrației.
Tot în localitatea Măcin se mai pot vizita: Geamia din Măcin şi şcoala Veche din Măcin.

MONUMENTUL SMARDAN

Monumentul Smârdan

 
 
 
 
 
La 20 de ani de la Războiul de Independenţă,în prezenţa oficialităţilor şi a veteranilor de război, s-a inaugurat Monumentul de la Smârdan, sub forma unui obelisc, în memoria marinarilor care şi-au jertfit viaţa în timpul Războiului de Independență.
Se spune că monumentul iniţial era din bronz şi purta numele de Mariţa, ascunzând o veche şi interesantă legendă: Mariţa ar fi fost una din cele 37 tinere fete voluntare, în vârstă de 15 ani, ce se îngrijeau de serviciul sanitar şi distribuirea apei şi hranei soldaţilor răniţi, ea fiind una din primele cinci victime căzute la Smârdan.
Pe braţul Dunărea Veche, înălţat în 1894 şi refăcut în 1977, după ce a fost distrus de naţionaliştii bulgari, după al II-lea război balcanic, rămîne o mărturie a celor 286 de soldaţi şi ofiţeri români ce au luptat pentru independenţă, un monument comemorativ închinat vitejiei.

CETATEA GARVAN-DINAGETIA

CETATEA GARVAN DINOGETIA

 
Cai de acces:
Venind dinspre Isaccea pe DN 22, aproape de ieșirea din localitatea Garvăn, este o intersecție, urmați drumul spre Galați DN 22 E și la aproximativ 4-5 km există un indicator. Drumul spre dreapta ce duce la cetate este accesibil pentru orice tip de autoturism.
Garvăn Dinogeţia
Aflat pe una din colinele orașului Tulcea, în Parcul Monumentul Independenței, unde se găsesc şi ruinele cetăţii Aegyssus, construcția a fost ridicată în cinstea eroilor căzuți în Războiul de Independență.
Aşezarea a beneficiat de o poziţie naturală dominantă, cu vizibilitate spre malul stâng, fiind înconjurată de ape (gârlele şi bălţile pe care Dunărea le formează în dreapta marelui cot din faţa oraşului Galaţi), dispunea de avantajul unei apărări naturale şi de mari bogăţii asigurate de pământ şi ape: produse agrare, vânat, peşte.
Ruinele de pe popina Bisericuţa-Garvăn au fost semnalate încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea.
Numele ei a fost menţionat pentru prima dată de Ptolemeu în cunoscuta sa lucrare “Geographia” (sec. II e.n.). Iniţial așezare getodacică şi apoi romană a fost ridicată în timpul împăratului Diocleţian (285-305 d.Hr.).
Distrusă în 559 e.n. de un trib huno-bulgar, fortificaţia de la Dinogeţia este refăcută după 971 când, sub împăratul Ioan Tzimiskes, învingător în luptele cu Sviatoslav al Kievului, Dobrogea reintră în stăpânire bizantină. Din acel moment cetatea de la Dinogeția se
integra în circuitul economic al Împeriului Bizantin.
Pentru aproape trei secole (971- începutul secolului al XIII-lea), aşezarea fortificată şi-a revenit, în afară de incinta parţial reparată, singura construcţie de zid era bisericuţa(sec. XI-XII) din mijlocul cetăţii. Din cetatea existentă în sec. VI se păstrează zidul de incintă, gros de 3 m, străjuit de 14 turnuri. În incintă se află ruinele unei bazilici, cea mai importantă şi cea mai veche de pe teritoriul ţării noastre, unelte agricole şi casnice și fortificații care indică rolul militar al cetăţii.
După 1990 au fost începute lucrări de restaurare.

21 ianuarie 2013

TRASEU CICLOTURISTIC

TRASEU CICLOTURISTIC SMARDAN-MACIN


 Peisajul si patrimoniul natural din Muntii Macin pot fi admirate prin practicarea cicloturismului. In acest sens in zona parcului sunt avizate trasee de cicloturism(conform hartii) de dificultate medie care unesc comunitatile invecinate parcului pe drumuri preexistente. »
Sursa : Ghidul Turistic –Parcul National M-tii Macinului-


 


SITE-URI UTILE

SITE-URI CARE POT FI ACCESATE


Inca un site util.. www.info-delta.ro . Merita sa-l vizitati!
OBIECTIVE: Parcul National M-tii Macinului , bratul vechi al Dunarii, cicloturism, degustari de vinuri, manastiri, cetati romane, Casa Memoriala Panait Cerna, Restaurant "La Coco" si altele.

IZVORUL TAMADUIRII

 

In prima zi de vineri, dupa Duminica Pastelui, crestinii praznuiesc sarbatoarea numita Izvorul Tamaduirii. Macinenii au ales, de foarte multi ani sa marcheze acest eveniment prin iesiri si procesiuni religioase la poalele Muntilor Macinului, in locul numit Fantana de Leac.
Am gasit intr-o monografie, intitulata « Macinul si imprejurimile sale », scrisa in anul 1930, de N.C.Munteanu Sculeni, un paragraf care se referea la locul in care se desfasura aceasta sarbatoare, numit Fantana de Leac. Autorul ne spune ca : ‘ In fiecare an de Isvorul Tamaduirii toti macinenii cu preotii in frunte, ies la fantana unde petrec toata ziua in pelerinaj. ‘
Reda si o poveste preluata de la P. Mihailov. « Acum vreo 150 de ani, se zice ca traia in satul unde azi se gaseste Macinul, un cioban batran si bogat Stroe, roman de’o evlavie si teama de cel A-tot-puternic, de nu s’o mai pomenit. De aceea poate si Dumnezeu il inzestra cu o avere frumoasa si la batranete pentru a-l ferici ii darui o fata.
Nu dupa mult timp fetita ramase orfana intai de tata si apoi de mama. Ultimile cuvinte ale batranei catre odorul ei scump, fura crestineasca povata : « sa fii mama cuminte si cu credinta in Dumnezeu, singurul tau sprijin ». De la moartea mamei sale, fata urma cu sfintenie povata mamei sale, lasata cu limba de moarte. Pe strada nu iesea decat foarte rar. De vorbit nu statea cu nimeni, iar copiii de seama ei o priveau cu teama. Satul o poreclise « sfanta lui Stroe ». Nu implinise 18 ani. Intr-o vara secetoasa, frigurile secerau pe capete copiii satului. Oamenii cei pacatosi incepura sa se gandeasca serios si prin posturi si rugaciuni sa se roage lui Dumnezeu. Totul era fara rezultat. Intr’una din cislele copiilor satului, unul din ei atribui vina acestui blestem fiicei lui Stroe. Toti strigara in cor : Da, fiica lui Stroe este cauza, ea este vrajitoarea !
Seara cand cocosii fac a doua strigare, trei tarani se strecoara in curtea paraginita a lui Stroe si patrunzand in casa, se napustira asupra tinerei fete pe care legand-o, o dusera, prin besna noptii, in muntii de la marginea satului, omorand-o si ingropand-o.
A doua zidimineata, din locul unde a fost ingropata fiica lui Stroe, a tasnit un izvor, cu apa rece si limpede, binecuvantat de D-zeu, cu darul miraculos de a vindeca pe toti cei bolnavi ce se vor spala cu apa lui. »

18 ianuarie 2013

PARCUL NATIONAL MUNTII MACINULUI

PARCUL NATIONAL MUNTII MACINULUI

Reprezentantii PNMM,va invita sa vizitati mirificele peisaje din
Parcul National Muntii Macinului.
Vi se propun urmatoarele trasee turistice:
-Tutuiatu - 20km
-Greci-Dealul cu Drum-Nifon - 14km
-Varful Crapcea - 8km
-Culmea Pricopanului - 6km
(Ruta:Macin-Regia Tutuiatului-Varful Sulucu Mare-Piatra Raioasa-Seaua Serparu-Vf.Caramalau-Fantana de Leac-Macin)
-Cozluk-Valea PLopilor - 12km
-Valea Vinului-Cerna - 11km
 
ATRACTII PRINCIPALE ALE PARCULUI

Muntii Macinului sunt cei mai vechi munti din Romania,formati in timpul orogenezei hercinice (200-300mil.ani in urma).
Muntii Macinului reprezinta limita nordica a partii submediteraneene a Peninsulei Balcanice.Unele specii se afla aici la limita extrema a arealului lor.Din zona Culmea Pricopanului si din imprejurimi se citeaza 562 de plante superioare,incadrate in 70 de familii,unele dintre ele incluse in listele rosii ale plantelor superioare din Romania.
UNICA in Romania este prezenta unei specii de fag ce are caractere intermediare intre fagul european si fagul oriental.Din zestrea faunistica se mentioneaza:fluturii endemici,reptile-testoasa dobrogeana,balaurul dobrogean,vipera cu corn,soparla de stepa;
pasarile:dumbraveanca,prigoria,acvila tipatoare mica,mierla de piatra,pitigoiul de livada.
Dintre mamifere:popandaul,dihorul patat,pisica salbatica,jderul de piatra,cerbul carpatin.
 
Despre PNMM puteti afla mai multe detalii pe:
 
Daca doriti insotitor pe trasee,un foarte bun cunoscator al zonei,la tel.0747.497.892 va va raspunde Vasile Badilas - ghid turistic(turismsirecreere.muntiimacin@gmail.com).
 
 

PARCUL NATIONAL MUNTII MACINULUI


Am gasit un articol interesant in Revista Bio Planet din luna noiembrie 2009, despre Parcul National Muntii Macinului. Este scris de profesorul Alexandru Ionescu.

“Daca lasi Braila si batranul fluviu in spate, peisajul se schimba, netezimea campiei si orizonturile largite pana acum se transforma si, brusc, iti dai seama ca ai ajuns intr-un taram ciudat, in care creste zimtate si abrupturi ametitoare se inlantuie permanent si nu iti dau ragaz pentru a-ti odihni ochiul. Blocuri gigantice de granit, ingramadite unul peste altul de o mana nevazuta, ce stau parca sa se pravaleasca in orice clipa, intaresc si completeaza mai mult puternicul contrast dintre palcurile de vegetatie forestiera si pajistile stepice adaptate la uscaciune(xerofite).
ESENTA TARE. In nordul Dobrogei, « prinsi » intre cotul pe care Dunarea il face in nord-vestul judetului Tulcea (Cotul Pisicii) si zonele mai joase ale Podisului Niculitel si Babadag, Muntii Macin se desfasoara sub forma unor culmi paralele orientate NV-SE si reprezinta cea mai veche formatiune geologica din tara noastra si unii dintre cei mai vechi munti ai Europei, fiind formati in timpul orogenezei(perioada in care se formeaza lanturile muntoase) Hercinice, care a avut loc acum aproximativ 400-200 milioane de ani.
Incet, dar sigur, supuse intemperiilor, unui climat arid si vanturilor varfurile muntilor au fost macinate, roase pana aproape de baza, lasand ca rocile mai dure sa formeze creste ascutite(pe cuartite) sau domoale si rotunjite (pe granite). Erodati fara mila, altitudinea acestora s-a redus in timp de aproximativ 10 ori, fiind acum de numai 467 m (Vf. Tutuiatu), ceea ce insa nu ii impiedica sa se compare ca peisaj cu semetia tipica crestelor muntilor inalti precum Fagarasul, remarcandu-se mai ales Creasta Pricopanului, cu doar 370 metri altitudine maxima.
BIODIVERSITATE LA COTE MAXIME. Situati intr-un climat continental-accentuat cu nuante de excesivitate datorate maselor de aer din est, Muntii Macinului sunt cei mai arizi munti din tara. Pe scurt veri fierbinti si secetoase, toamne lungi si uscate, ierni geroase, cand cu greu dai de zapada, si extreme ale valorilor termice si de precipitatii din tara noastra, adica 10-11 grd.C temperatura medie anuala si nu mai mult de 500 mm[( ?)-probabil 500ml/mp.( ?).] precipitatii anuale. Cu toate acestea, zonele inalte resimt adesea influente submediteraneene, iar cele sudice prezinta caracteristici tipice stepei, cea ce face ca arealul Muntilor Macin sa devina o zona de interferenta a trei mari tipuri de ecosisteme : central-european, pontico-submediteranean si asiatic, o zona in care doua continente, Europa si Asia, se « ciocnesc » sub aspectul biodiversitatii.
Efectul acestu atribut este unul nebanuit : pe mai putin de 1% din suprafata tarii se intalnesc peste 50 % din speciile de flora si fauna ale Romaniei. Astfel avem de-a face cu nu mai putin de 1770 specii de plante, 181 specii de pasari, 47 specii de mamifere, 1400 specii de insecte si 18 specii de reptile si amfibieni. Tocmai aceasta diversitate extraordinara, asociata cu bogatia si unicitatea peisagistica a locurilor, a facut ca o mare parte din arealul Muntilor Macin sa fie inclusa in aria Parcului National Muntii Macinului.Bazele parcului national au fost puse relativ tarziu, in anul 1998(Ord.68 MAPAM/26.01.1998), acesta avand in prezent o suprafata de 11.149.15 hectare si fiind impartit in doua zone : Culmea Pricopanului si Muntii Macinului."
      
DSCF0179.jpg
 
DSC05682.-jpg.jpg
 
DSC05529.jpg
 
DSC01251.jpg
 
“CLOROFILA SI FOTOSINTEZA. Primavara sau vara, daca ne incumetam sa parasim racoarea si umbra vreunei bolte cu vita-de-vie a gospodarilor de prin Macin, orasul cu acelasi nume, sau Greci, satul de la poalele Tutuiatului, si pornim pe carari prin soarele arzator, vom avea surpriza sa descoperim ca muntele freamata de viata, iar nuantele de verde vazute din departare incep acum sa sa se destrame intr-o multime inimaginabil de diversa de plante ierboase si flori ce rup monotonia stancii.
Pe masura ce inaintezi, ca intr-un joc de sotron, ochiul nu mai conteneste sa sara din culoare in culoare, din forma in forma, pana cand oleaca obosit, se linisteste si isi trage duhul, ramanand pierdut in conteplare pe cine stie ce floare nemaiintalnita. Si bine spus « nemaiintalnita », caci in parcul national nu mai putin de 72 de specii de plante sunt protejate ca specii rare, iar 27 de specii, din toata lumea se intalnesc doar aici( endemice). Pe culmile stancoase, un adevarat Turn Babel al florei, specii comune precum ciucusoara(Alyssum saxatile), care dinamiteaza stanca prin coloritul ei galben strident, sau ratisoarele(Iris pumila), rudele pitice ale stanjeneilor, se intrepatrund cu specii rare de origine asiatica sau mediteraneana, exponente ale ecosistemelor respective, si care se afla la limita estrema a arealului de raspandire mondiala. Astfel, militeaua dobrogeana(Silenecompacta) se afla la limita nordica, iar coada racului de stanca(Potentilla bifurca), specie mediteraneano-pontica, se afla la limita ei vestica. Obosit de soarele arzator, cauti umbra, insa Pricopanul cu creasta lui golasa nu iti da motive de relaxare. Te amagesti cu mirosul de puternic de dulceata al florilor de paducel( Crategus monogyna) prezent la tot pasul sau, mai in toiul verii, imi tai setea cu cateva fructe acru-amarui de porumbar (Prunus spinosa), caci subarbusti ca acestia, impreuna cu socul, macesul sau cornul, gasesti la tot pasul. Umbra padurii trebuie cautata mai departe, in zona Tutuiatu sau mai catre poalele estice ale Pricopanului, unde se recunosc fercvente reimpaduriri. Suprematia este destul de clara, padurile dominate de stjarul pufos(Quercus pubescens), carpinita(Carpinus orientalis) si mojdrean fiind cele mai raspandite. Pe mari suprafete apare si gorunul( Quercus polycarpa, Quercus dalechampii, Quercus petraea) in asociatie cu carpenul(Carpinus betulus) si teiul argintiu(Tilia tomentosa), acesta fiind prezent din abundenta mai ales acolo unde restul esentelor lemnoase au fost exploatate forestier.
CU GRIJA PE UNDE CALCAM. Nu, nu este o iluzie. La fiecare pas facut in Macin, se aud doua fosnituri : cea a bocancului prin iarba sau frunze si cea a zecilor de gaze, fluturi, lacuste si insecte de tot felul, soparle si chiar serpi, ori broaste, cu carapace ori ba, care, deranjate, se grabesc sa ne elibereze poteca.e un spectacol unic in felul lui, ce ne reaminteste ca suntem doar vizitatori intr-un univers pe care noi , oamenii, de multe ori il ignoram.
Si aici, la capitolul fauna, Macinul nu coboara stacheta, adapostind o multime de specii rare sau pe cale de disparitie. Cea mai cunoscuta dintre ele, emblema acestor munti, este broasca testoasa dobrogeana(Testudo graeca ibera)-monument al naturii, pe care, cu putin noroc, putem sa o intalnim mai ales in partea de mijloc si superioara a culmilor. Mai greu pana o zarim pe prima, caci dupa aceea ochiul stie ce sa caute si nu trece mult pana vedem o alta si inca una , si inca una. Greoaie, mari cam cat un pepene mai mic(20-30cm) si la fel de grele, testoasele par sa te ignore. Doar daca le sacai, ori se retrag in carapace si incep sa te ameninte suierand amenintator precum un sarpe, ori iti intorc spatele si grabesc pasul. Si nu de putine ori ramai uimit de repeziciunea cu care se deplaseaza, mai ales atunci cand, pe o panta ierboasa inclinata, nu se feresc sa o ia la vale pe carapace ca pe o sanie, impingandu-se cu picioarele pentru a castiga « viteza ».

DAR TESTOASA NU E SINGURA. Macinul se mai mandreste si cu balaurul dobrogean.(Elaphe quatorlineata)- cel mai mare, dar si rar sarpe din tara, vipera cu corn(Vipera ammodytes montadoni) sau cu pasari precum vulturul plesuv brun(Aegypus monachus), ciocanitoarea neagra(Dryocopus martius) sau dumbraveanca(Coracias garrulus) cu inconfundabilul ei penaj in nuante de albastru si verde . Sunt multe de spus despre Macin, dar si mai multe de vazut de fiecare in parte. Data viitoare cand mai planuiti o excursie merita sa luati in considerare si o vizita in Parcul National Muntii Macinului. Dar nu uitati : « Lasati doar urmele pasilor si luati doar amintiri ». ‘’

- LUPTA CU TIMPUL-
De Alexandru Ionescu. « Putin cunoscuti si de multe ori trecuti cu vederea de turisti-care isi indreapta pasii catre falnicele creste ale Carpatilor- Muntii Macinului, batrani, tacuti, retrasi parca la adapostul Dunarii, ascund surprize ce se lasa descoperite de indata ce le treci pragul ».
Bufo Bufo(broasca raioasa cenusie) este un relict glaciar in aceasta zona. Relativ comuna in zonele colinare si montane din Romania, in Dobrogea este rara, in Muntii Macinului fiind intalnita mai ales la baza muntelui, in zonele umede din apropierea izvoarelor sau raurilor temporare de primavara.
Broasca testoasa dobrogeana(Testudo graeca ibera) este raspandita in nord-vestul Africii, Bazinul Mediteranean, Asia Mica si Peninsula Balcanica, la noi in tara intalnindu-se mai ales in Dobrogea.In timpul zilei se deplaseaza permanent dupa hrana, iar noaptea si in timpul zilelor cu temperaturi ridicate, se adaposteste in tufe sau intre bolovani(unde cateodata ramane blocata). Este exclusiv vegetariana (frunze, fructe,flori). Accidental, in dieta ei pot intra si rame sau melci mici. In conditii extreme poate manca si pamant cu un continut ridicat de substante organice. Cu o carapace solida, are putini dusmani si acestia mai ales in perioada de tineret, cand carapacea este mai moale. In luna iunie, femela depune 2-5 oua, cu coaja tare, ce vor ecloza in lunile august sau septembrie, uneori, acestia intrand direct in hibernare pana primavara viitoare.
Gesterul vargat(Lacerta Viridis)-destul de comun in tara noastra, mult mai mare decat o soparla, viu colorat, cu reflexe metalice, alearga, se urca si sare foarte iute; e responsabil de cele mai multe sperieturi, atunci cand o ia la fuga si fosneste printre ierburi, caci gandul te duce imediat la vipera, in a carei dieta, de altfel, isi gaseste de multe ori sfarsitul.

-Alexandru Ionescu-(autorul acestor informatii)
 
1.jpg
Grup-cercetare-aprilie-2006-(74).jpg

CENTRU DE INFORMARE TURISTICA MACIN

 

Macinul,colt de Rai cu Dunare si munti...

 
Probabil ati auzit de Macin din cartile de geografie din gimnaziu.Dar ce altceva mai stii despre Macin?decat ca langa acest orasel se afla cei mai vechi munti din Romania si printre cei mai batrani din Europa?Iti voi povesti eu de ce trebuie sa dai o fuga in judetul Tulcea.

Prin natura,spre Macin

 

Ca sa ajungi la Macin trebuie sa treci cu bacul.Din start este palpitant,nu?Poti alege ruta Braila-Smardan-Macin sau Galati-I.C.Bratianu-Garvan-jijila-Macin.daca alegi sa vii pe la Braila,de la Smardan la Macin vei avea ca tovaras Bratul Vechi al Dunarii care te va incanta cu nuferi infloriti,pescari,pasari gratioase si salcii unduitoare.bratul macin va curge lin pe langa drumul tau,iar cand soseaua se va curba brusc,ceea ce se intampla des,el va ramane mereu in dreapta ta,tot timpul cu miros de Delta.Traseul pe la I.C.Bratianu iti rezerva alte surprize.Nici nu vei cobora bine de pe bac,si in fata ta se va intinde un lac impanzit de stufaris,cu apa linistita,vegheat de un singur deal,uitat de Dumnezeu,Dealul Bugeag.Fotografiaza cu ochii,cu sufletul si cu Cannonul din dotare,si mergi mai departe.Drumul isi vede de-ale lui si te poarta pe langa Cetatea Dinogetia si pe langa taranii preocupati cu cele lumesti,printre lanuri de grau presarate cu maci plapanzi si hectare de vita de vie.
Acum,ca ai ajuns in Macin,urca la eoliana si odihneste-ti privirea pe Muntii Macinului si pe batrana Dunare.

Parcul National muntii Macinului

 
E adevarat ca platesti cinci lei la intrarea in parc,dar asa iti cumperi linistea si bucuria sufletului si a ochilor pentru perioda cat vei sta in Muntii Macinului.Acestia sunt tocmai buni pentru drumetii,avand mai multe altitudini de dealuri.Dar cand vei ajunge pe cel mai inalt varf,Tutuiatu care are 467 m,poate ca nu vei simti ca ai cucerit lumea,dar vei vedea ca si la tine in suflet e la fel de liniste ca si in jur si vei simti nevoia sa inspiri,cu lacomie,aer curat.

Plimbari pe Dunare

Daca Bratul Macin te-a adus in siguranta pana la destinatie,nu inseamna ca iese din peisaj.Ramane mereu langa Macin,spre incantarea localnicilor si a turistilor.Ti-a placut plimbarea cu bacul mai mult decat orice traseu prin batranii munti?Atunci bucuria ta nu va avea margini cand iti voi spune ca te poti plimba cinci ore cu vaporasul,pana la Peceneaga.Poti cere escale pentru pescuit sau pentru plaja sau te poti legana usor,e la alegerea ta.Ca sa te simti ca in Delta,suna-l pe Bekir la numarul 0745.183.552.

Zbor cu parapanta

Daca te-ai catarat prin munti si te-ai leganat pe Dunare,acum e timpul sa zbori.Cu parapanta,desigur!
Doar asa poti sa afli ce simte o pasare cand e in aer.Nu are de ce sa-ti fie frica,deoarece zbori cu un instructor.Tu trebuie decat sa alergi atunci cand ti se cere.Inima o va lua la goana odata cu pasul tau grabit,dar in momentul in care te desprinzi de sol,dupa ce eliberezi un tipat de bucurie,peste tot va fi liniste.Vei pluti usor,vantul iti va suera pe la urechi si vei simti o liniste nepamanteasca.
Baietii de la Aerial Club sunt asa draguti,incat nici nu iti cer bani pentru zbor.daca ti-am starnit interesul,da click pe aerial.ro sau suna-l direct pe instructorul Albert Malaxa la numarul de telefon 0744.764.685 si spune-i sa ia parapanta cu doua locuri.

Echitatie printre munti

 
O alta activitate pe care nu trebuie sa o ratezi este calaritul.Echitatie se poate face la Cerna,un sat aflat la 25 de km de Macin.Si acum in zona sunt multi oameni de treaba,domnul Berca Marian,cel ce te va invata sa-i spui calului"Dii",in loc de "Hai puiule!",se ofera sa-ti asigure si transportul de la soseaua principala pana la padoc.Inainte sa ajungi la destinatie,iti garantez ca nu vei inceta sa te miri de frumusetea muntilor Macin si nu vei putea ignora chemarea padurilor la tihna si racoare.
Dupa ce primesti echipamentul necesar si inveti sa vorbesti cu aceste animale superbe,poti pleca,impreuna cu doamna Berca,ghid si prieten bun al cailor,pe un traseu de 13 km care se parcurge in sase ore.Vei merge la trap prin Muntii Macinului si vei alerga calare prin podgoriile de vita nobila.
Acolo sus,calare pe Cezar sau pe Mircea,vei simti ca esti domnita peste tot tinutul.Ca te misti gratios iar parul iti flutura in vant.Chiar daca tu ai parul scurt,si chiar daca Mircea e cel care se misca tantos.
La padoc se afla patru cai,pe care ai poti calari,impreuna cu prietenii tai,de luni pana duminica,intre orele 8-17.Tariful din timpul saptamanii e de 10 ei/ora iar in weekend 15lei/ora.Pe domnul Berca Marian il poti anunta la numarul de telefon 0746.760.196,cu o zi inainte,ca esti gata de senzatii noi.

Popasul Angelo

Cand te intorci de la Cerna,la 10km de Macin,in zona localitatii Greci,te poti opri sa-ti tragi sufletul la Popasul Angelo.Acesta e un loc umbros si primitor,unde poti manca aproape tot ce-si doresc papilele tale gustative.
Iata ce te sfatuiesc:sa uiti de pozitia intepata,cu spatele drept,si sa te afunzi in scaunul de pe terasa.Contempla lanurile de grau din fata popasului si savureaza cele mai bune prajituri din Dobrogea.Nu te gandi la calorii,ci doar la cat de fericit e stomacul tau.
http://youtu.be/d3QN8ljW0dM 

Degustari de vinuri

 
 
Macinenii te pot invata sa evaluezi resursele lui Bachus.Se face cam asa:intai il suni pe Dan Jalea la numarul de telefon 0744.663.193 si il anunti ca vrei sa iei parte la o degustare.Ajungi la Alcovin,pe strada Viticultori nr.2,te preia un degustator profesionist si te poarta in tainele viticole.Te invata cum sa plimbi vinul in pahar,cum sa-l duci pana la baza limbii,unde se afla papilele pentru gustul amarui,cum sa-i simti buchetul minunat,apoi ti se serveste o bucatica de branza ca sa uiti ce gust a avut primul strop de vin,si o iei de la capat.
Nu vei pleca pana nu vei sti de ce intr-o crama se aseaza doua tipuri de pahare pe masa,de ce peste ele troneaza un bol superb,ce vin bei la friptura sau la aperitive,si ce temperatura trebuie sa aiba fiecare.Crezi ca nu merge vinul pe caldura de afara?Nici pomeneala!degustarile se desfasoara la racoare,intr-un cadru rustic,in Crama Dobrogeana sau in Pivnita lui Terente.Pentru mai multe detalii da click pe www.curtearegala.ro.

De-ale somnului si de-ale gurii

Daca am reusit sa te conving sa dai o fuga pana la Macin,nu ramane decat sa te lamuresc unde sa dormi si unde sa mananci.
Te poti caza la pensiunea Turist,care are doua stele si o capacitate de 25 de locuri.Exista camere de doua si trei persoane,plus un apartament.Pretul este de 50lei/noapte/persoana iar daca tu si prietenii tai ocupati toate locurile,primiti o reducere de 20%.La cerere,vi se poate gati bors de peste sau alte mancaruri traditionale.Rezervari poti face la numarul de telefon 0240.571.763.
Iar foamea ti-o potolesti la restaurant Magnolia sau Coco,iar seara poti ciocni un pahar cu macinenii la terasa Cin-cin.
Pentru revista Avantaje,Oana Racheleanu.
S.C.ALCOVIN S.R.L
str.viticultori nr.2,Macin-Tulcea-Romania
office@curtearegala.ro
www.curtearegala.ro
www.facebook.com/VinuriDeMacin